Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Camil Petrescu -caracterizare personaj-

             In sens larg, modernismul este o miscare in arta si literatura secolului al XX-lea caracterizata prin negarea traditiei si prin impunerea unor noi principii de creatie. Promotorul modernismului romanesc este Eugen Lovinescu.
              Romanul "ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" de Camil Petrescu este un roman modern, psihologic si interbelic.Romanul se incadreaza in curentul modernist deaorece intalnim trasaturi precum: autenticitatea, abolirea cronologiei( cartea incepe cu o discutie la popota; Din din prezentul naratiunii se trece in planul trecutului), anticalofilismul si prezenta tehnicilor narative specifice( memoria involuntara, memoria afectiva, introspectia, monologul interior, fluxul constiintei)
              Stefan Gheorghidiu este personajul principal al operei. Din punct de vedere social, acesta este la inceput un student sarac la Filosofie casatorit din orgoliu si dragoste cu Ela, o studenta la Litere. Devine bogat peste noapte printr-o mostenire lasata de catre unchiul sau, Tache Gheorghidiu, iar mai tarziu ajunge sublocotenent in armata romana in timpul Primului Razboi Mondial. Din punct de vedere psihologic, Stefan reprezinta intelectualul lucid, analiti, hipersensibil si introspectiv. Din punct de vedere moral, protagonistul nu poate face niciun gest care sa nu fie dictat de o constiinta puternica.
              Una dintre principalele trasaturi ale lui Stefan Gheorghidiu este orgoliul. Ilustrativa in acest sens este declaratia sa in ceea ce priveste felul in care ia nastere dragostea pentru Ela. Acesta marturiseste ca iubesti prima data din mila deoarece stii ca asta o face fericita. Dar, la o autoanaliza lucida, Gheorghidiu recunoaste ca sentimentele pentru Ela sunt generate mai alex de orgoliu. O alta secventa ilustrativa pentru orgoliul personajului este vizita la unchiul Tache din capitolul al XX-lea. Membrii familiei se strang in casa lui Tache Gheorghidiu atrasi de viitoarea mostenire. Aici, Nae Gheorghidiu ironizeaza casatoria din dragoste cu o fata saraca pe care i-o reproseaza atat lui Stefan Gheorghidiu, cat si tatalui sau Corneliu, pe care il acuza in plus de a nu ii fi lasat vreo mostenire sub pretextul de a fi foarte risipitor. Stefan Gheorghidiu are curaj de a apara principiile tatalui spunand ca o mostenire se insoteste cu un stomac capabil sa digere orice, un obraz gros si o coloana vertebrala foarte flexibila. Unchiul Tache este impresionat de izbucnirea de sinceritate a lui Stefan si ii lasa acestuia cea mai mare parte din avere.
              Titlul indica cele doua parti ale romanului unite de o singura constiinta narativa, cea a lui Stefan Gheorghidiu. Metafora noptii sugereaza incertitudinea personajului narator care traieste doua experiente capitale: iubirea si razboiul. Perspectiva narativa este subiectiva deoarece naratiunea se desfasoara la persoana I, iar naratorul joaca rolul unui personaj
               Romanul cuprinde doua parti, fiind structurat pe 13 capitole. Cele doua parti capata unicitate datorita prezentei continue a constiintei lui Stefan Gheorghidiu. Prima parte apartine planului subiectiv si prezinta o monografie a iubirii, dar nu ca sentiment obisnuit, ci ca idee. Pentru Stefan Gheorghidiu iubirea reprezinta un proces de autosugestie. In viziunea lui Stefan Gheorghidiu Ela reprezinta un ideal de femeie, perechea absoluta a barbatului. A doua parte se axeaza pe existenta sociala si pe experienta razboiului. Lumea in care traieste Gheorghidiu este una superficiala, iar razboiul este traumatizant.
              Conflictul principal este interior si se produce in constiinta lui Stefan Gheorghidiu care traieste stari si sentimente contradictorii in ceea ce o priveste pe sotia sa, Ela. Acest conflict este generat de raporturile pe care Gheorghidiu le are cu realitatea inconjuratoare. Implicarea Elei in lumea mondena pe care eroul o dispretuieste si fata de care tine sa se detaseze reprezinta principaul motiv al rupturii dintre Stefan si Ela. Conflictul exterior evidentiaza relatiile personajului cu societatea, accentuand acelasi orgoliu al respingerii si plansadu-l in categoria inadaptatilor social.
              Actiunea incepe cu sublocotenentul Stefan Gheorghidiu care isi aminteste relatia sa cu Ela. Confesiunea este declansata de o discutie de la popota ofiterilor despre un barbat din inalta societate care isi omorase sotia si fusese achitat. In capitolul "Diagonalele unui testament", Gheorghidiu isi aminteste cum o cunoscuse pe Ela, o studenta la Litere, el fiind student la Filosofie. Se casatoresc si casnicia lor pare sa mearga bine pana cand Stefan primeste o mostenire de la unchiul sau, Tache Gheorghidiu. Ela se schimba fiind atrasa de lumea mondena. Gheorghidiu incepe sa se indoiasca de fidelitatea Elei, suspectand-o de o relatie cu un obscur domn G. Cand Gheorghidiu este concentrat la Dambavicioara, Ela afla la Campulung il cheama negresit si il roaga sa ii treaca o parte din banii de la banca pentru a fi la adapost in cazul in care acesta ar fi murit pe front. Intamplator, Gherghidiu il vede pe domnul G. in oras si din acest moment nu se mai indoieste de legatura dintre cei doi. Partea a doua a romanului prezinta jurnalul de campanie a lui Stefan Gheorghidiu. Pentru el razboiul este o realitate pe care nu o banuia si o traieste cu toata luciditatea. Ranit si internat in spital, eroul intelege ca drama razboiului este deasupra problemelor sale. Se desparte de Ela, lasandu-i casele de la Constanta si tot ce este in ale.
              In opinia mea relatia dintre cei doi soti se bazeaza pe orgoliu, atat in construirea cat si in destramarea ei. Stefan incepe sa tina la Ela din orgoliul de a fi iubit de una dintre cele mai frumoase fete, gelozia se produce din acelasi motiv si tot orgoliul ii impiedica pe cei doi sa se impace. Ela il iubeste atata timp cat e mandra de valoarea lui intelectuala, dar se departeaza de acesta cand, in noul ei cerc monden, sotul ei nu-i mai trezeste interesul.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Riga Crypto si lapona Enigel, Ion Barbu - tema si viziunea despre lume

Luceafarul, Mihai Eminescu Tema si viziunea despre lume

Morometii - Marin Preda -viziunea despre lume-