Iona, Marin Sorescu - caracterizare personaj
Neomodernismul este o orientare din anii '60-'70, prin care se restabilesc legaturile pierdute cu poezia interbelica, sunt reluate si adancite experientele modernismului interbelic si se aduc innoiri precum cultivarea spiritului ludic, ambiguitatea limbajului impinsa pana la nonsens, abstractizarea poeziei rezultata din asocierea sentimentului cu un concept, ironia si autoironia. Cativa din reprezentanti neomodernismului sunt: Nichita Stanesc, Marin Sorescu, Cezar Baltag, Ion Alexandru si Ana Blandiana.
Ca specie literara, "Iona" de Marin Sorescu este o parabola dramatica in care coexista elementele comice cu cele tragice, incadrandu-se astfel in modelul unei tragedii, mai ales ca este si subintitulata semnficativ "tragedie in patru tablouri". textul se incadreaza in neomodernism deoarece regasim trasaturi specifice precum: prezenta liricului in text, prezenta personajului-idee, dimitizarea si valoarea simbolica a timpului si spatiului.
Principala trasatura de caracter a protagonistului este singuratatea, personajul fiind construit sa reprezinta solitudinea conditiei umane. O prima secventa care ilustreaza singuratatea personajului este cea in care Iona isi pierde ecoul. Astfel, el se striga pana reuseste sa-si auda "dublul", spre a constata ca de fapt se afla tot singur, inconjurat de pustietate. Disparitia ecoului pare a ii anula existenta, ceea ce-l inspaimanta, constatand ca lumea este o serie de orizonturi pantece de pesti, pe care le strapunge, unul dupa altul in cautarea libertatii. O alta secventa care accentueaza sentimentul de singuratate al personajului este aceea in care el scrie un bilet cu propriul sange pe propria piele taiata din podul palmei stangi. Incearca sa trimita scrisoarea pusa intr-o basica de peste, pentru a comunica cu lumea, dar tot el este acela care o gaseste.
Statutul social al lui Iona este acela de pescar, avand in piesa un rol simbolic in ceea ce priveste comportamentul uman. El simbolizeaza speranta eterna, pana la ultimul gest pe care il savarseste in acest sens. Actul de a pescui semnfica ideea de cunoastere si autocunoastere. Acesta este aspectul esential care ii contureaza statutul psihologic si moral
Piesa este alcatuita din patru tablouri, iar actiunea poate fi rezumata astfel: Iona, un pescar sarac, este ocolit de noroc. Vrea sa prinda pestele cel mare, dar se multumeste cu niste fate. Nu constientizeaza ca se afla in gura pestelui urias. Este prins de acesta, Iona isi pierde ecoul si ajunge sa vorbeasca cu dublul sau. Pestele urias este inghitit de un altul. Ioana constatand ca orizontul este un sir nesfarsit de burti de peste. In final, Iona se elibereaza sfintecandu-si burta.
Titlul piesei trimite la mitul biblic al proorocului Iona din cartea cu acelasi nume a Vechiului Testament. Poveste biblica, Iona, un om crendicios, va fi trimis de Dumnezeu in cetatea Ninive pentru a propovadui credinta unor oameni care si-o pierdusera de mult. Chinuit de spaima de a nu fi ucis, Iona refuza sa se duca acolo unde este trimis si fuge pe o corabie catre Tarsis. Drept pedeapsa, Dumnezeu trimite o furtuna pe mare, iar ceilalti corabieri il arunca pe Iona in mare pentru a potoli furtuna. Iona este inghitit de o balena. Dupa trei zile si trei nopti petrecute in burta pestelui, timp in care isi cere iertare de la Dumnezeu, Iona este eliberat. Marin Sorescu pastreaza din mitul biblic doar numele eroului, Ioana. Destinul personajului lui Marin Sorescu este insa cu totul altul. Personajul lui Marin sorescu se afla de la inceput prizonier in gura unui peste fara posibilitatea evadarii si fara sa fi savarsit vreun pacat. Actiunea de a pescui devine simbol al cautarii, al cunoasterii. Tragicul situatiei consta in faptul ca procesul cunoasterii se desfasoara intr-o lume inchisa.
Din tragedia lui Sorescu lipseste confruntarea dintre personaje specifica teatrului clasic. Conflictul este de fapt drama existentiala a protagonistului Iona. Imagine a omului modern, Iona traieste un conflict interior cu propriul sine, intr-o intriga de mare tensiune dramatica nascuta din deosebirea dintre ideea de libertate, de cunoastere absoluta si condamnarea de a trai intr-un orizont inchis.
Modalitatile de caracterizare utilizate in textul dramatic sunt directe si indirecte. Caracterizarea directa este realizata de autor prin intermediul indicatiilor scenice. In text regasim si procedee moderne de caracterizare precum introspetia si monologul interior.
Ca specie literara, "Iona" de Marin Sorescu este o parabola dramatica in care coexista elementele comice cu cele tragice, incadrandu-se astfel in modelul unei tragedii, mai ales ca este si subintitulata semnficativ "tragedie in patru tablouri". textul se incadreaza in neomodernism deoarece regasim trasaturi specifice precum: prezenta liricului in text, prezenta personajului-idee, dimitizarea si valoarea simbolica a timpului si spatiului.
Principala trasatura de caracter a protagonistului este singuratatea, personajul fiind construit sa reprezinta solitudinea conditiei umane. O prima secventa care ilustreaza singuratatea personajului este cea in care Iona isi pierde ecoul. Astfel, el se striga pana reuseste sa-si auda "dublul", spre a constata ca de fapt se afla tot singur, inconjurat de pustietate. Disparitia ecoului pare a ii anula existenta, ceea ce-l inspaimanta, constatand ca lumea este o serie de orizonturi pantece de pesti, pe care le strapunge, unul dupa altul in cautarea libertatii. O alta secventa care accentueaza sentimentul de singuratate al personajului este aceea in care el scrie un bilet cu propriul sange pe propria piele taiata din podul palmei stangi. Incearca sa trimita scrisoarea pusa intr-o basica de peste, pentru a comunica cu lumea, dar tot el este acela care o gaseste.
Statutul social al lui Iona este acela de pescar, avand in piesa un rol simbolic in ceea ce priveste comportamentul uman. El simbolizeaza speranta eterna, pana la ultimul gest pe care il savarseste in acest sens. Actul de a pescui semnfica ideea de cunoastere si autocunoastere. Acesta este aspectul esential care ii contureaza statutul psihologic si moral
Piesa este alcatuita din patru tablouri, iar actiunea poate fi rezumata astfel: Iona, un pescar sarac, este ocolit de noroc. Vrea sa prinda pestele cel mare, dar se multumeste cu niste fate. Nu constientizeaza ca se afla in gura pestelui urias. Este prins de acesta, Iona isi pierde ecoul si ajunge sa vorbeasca cu dublul sau. Pestele urias este inghitit de un altul. Ioana constatand ca orizontul este un sir nesfarsit de burti de peste. In final, Iona se elibereaza sfintecandu-si burta.
Titlul piesei trimite la mitul biblic al proorocului Iona din cartea cu acelasi nume a Vechiului Testament. Poveste biblica, Iona, un om crendicios, va fi trimis de Dumnezeu in cetatea Ninive pentru a propovadui credinta unor oameni care si-o pierdusera de mult. Chinuit de spaima de a nu fi ucis, Iona refuza sa se duca acolo unde este trimis si fuge pe o corabie catre Tarsis. Drept pedeapsa, Dumnezeu trimite o furtuna pe mare, iar ceilalti corabieri il arunca pe Iona in mare pentru a potoli furtuna. Iona este inghitit de o balena. Dupa trei zile si trei nopti petrecute in burta pestelui, timp in care isi cere iertare de la Dumnezeu, Iona este eliberat. Marin Sorescu pastreaza din mitul biblic doar numele eroului, Ioana. Destinul personajului lui Marin Sorescu este insa cu totul altul. Personajul lui Marin sorescu se afla de la inceput prizonier in gura unui peste fara posibilitatea evadarii si fara sa fi savarsit vreun pacat. Actiunea de a pescui devine simbol al cautarii, al cunoasterii. Tragicul situatiei consta in faptul ca procesul cunoasterii se desfasoara intr-o lume inchisa.
Din tragedia lui Sorescu lipseste confruntarea dintre personaje specifica teatrului clasic. Conflictul este de fapt drama existentiala a protagonistului Iona. Imagine a omului modern, Iona traieste un conflict interior cu propriul sine, intr-o intriga de mare tensiune dramatica nascuta din deosebirea dintre ideea de libertate, de cunoastere absoluta si condamnarea de a trai intr-un orizont inchis.
Modalitatile de caracterizare utilizate in textul dramatic sunt directe si indirecte. Caracterizarea directa este realizata de autor prin intermediul indicatiilor scenice. In text regasim si procedee moderne de caracterizare precum introspetia si monologul interior.
In opinia mea, Iona este o intruchipare a umanitatii. Numeroase trasaturi fac din acest personaj unul simbolic prin tenacitatea de a invinge un destin potrivnic, prin iluzia ca poate alunga singuratatea, prin vointa neinfricata de a iesi la lumina. el este un pesonaj care traieste un puternic conflict interior prin incercarea de a dialoga cu sine.
Comentarii
Trimiteți un comentariu