Ion - Liviu Rebreanu -tema si viziunea despre lume-

                 Realismul este un curent literar aparut ca o reactie impotriva romantismului si promoveaza redarea cat mai exacta a realitatii prin intermediul unor detalii numeroase, prin stabilirea clara a timpului si spatiului in care se petrece actiunea, prin transformarea personajelor in tipologii si prin preferinta pentru tema familiei.
                 Romanul "Ion" de Liviu Rebreanu este un roman realist, social, interbelic si modern. Opera se incadreaza in curentul realist deoarece regasim trasaturi specifice. O prima trasatura este prezentarea veridica a realitatii. Este prezentata astfel o lume violenta( bataia dintre George Bulbuc si Ion, bataile primite de Ana, sinuciderea carciumarului Avrum si a Anei), dar si o lume in care taranii nu se comporta intotdeauna pe baza unui cod etic. O alta trasatura este prezentarea obiceiurilor si traditiilor populare. Hramul bisericii, nunta, nasterea, hora sunt aspecte importante din viata unui om, romanul "Ion" avand aspect de roman monografic.
                Tema principala a romanului este problematica pamantului intr-o perioada istorica determinata, coroborata cu viata sociala a Ardealului de la inceputul secolului al XX-lea. Ca teme secundare intalnim tema familiei si tema iubirii. Viziunea despre lume sta sub semnul conceptiei despre literatura a lui Liviu Rebreanu. Acesta marturiseste ca nu frumosul, o nascocire omeneasca, intereseaza in arta, ci pulsatia vietii. Opera se incadreaza astfel in realism, propunandu-si sa redea realitatea intr-un mod veridic si critic.
                 O prima scena semnificativa pentru tema si viziunea despre lume se afla in capitolul "Zvarcolirea" unde Ion, aflandu-se la cosit, contempla holdele satului dornic sa le ia in stapanire. Acesta cuprinde lotul familiei si simte nevoia sa il imbratiseze. Contemplarea pamantului ii ofera personajului stari contradictorii, de admiratie, dar si de nemultumire ca a pierdut cea mai mare parte. O alta scena semnificativa se afla in capitolul "Sarutarea". Este o scena memorabila ce ilustreaza relatia taranului cu pamantul sau. Ion primeste pamanturile lui Vasile Baciu legal. Este primavara si merge sa le vada pentru prima oara deoarece "dragostea lui avea nevoie de inima mosiei". In mijlocul delnitei, Ion se apleaca si saruta pamantul, simtind un fior rece ametitor. Implinit, personajul isi vede puterile hiperbolizate: "Se vedea acum mare si puternic ca un urias din basme"
               Titlul valideaza conditia de personaj eponim a protagonistului. Rasturnat, titlul reda un pronume personal de persoana I, exprimand conditia tuturor taranilor din acea vreme.
               Actiunea incepe intr-o zi de duminica in care locuitorii satului Pripas se strang in curtea Todosiei la hora. In centrul actiunii sta Ion, taran sarac a carui unica dorinta este averea. Desi o iubeste pe Florica, acesta o ia la joc pe Ana datorita averii sale. Ana ii este promisa de catre tatal ei lui George Bulbuc, un alt taran sarac. Pentru a face rost de pamanturile Anei, Ion o lasa insarcinata pe Ana, fiind nevoiti sa se casatoreasca. La nunta, Ion isi da seama ca tot pe Florica o iubeste. Ducand o viata zbuciumata Ana se sinucide. Nici moartea sotiei, nici cea a fiului nu il opresc pe Ion din vizitele la Florica. Sotul Floricai, George Bulbuc, afla de vizitele lui Ion si, prinzandu-l acasa la Florica, il omoara. George Bulbuc este arestat, iar averea lui Ion revine bisericii.
              Structura romanului este simetrica, circulara, deoarece incipitul si finalul prezinta aceleasi cinci imagini, dar in ordine inversa. Simetria se pastreaza si la nivelul planurilor actiunii. Exista doua planuri paralele care prezinta evenimente din viata a doua familii din medii sociale diferite. Trecerea de la un plan la altul se face prin tehnica narativa a alternantei.
              Conflictul este, in principal, extern de natura sociala declansata intre taranii saraci si cei instariti. Acest conflict este evidentiat inca din incipit cand, la hora, taranii instariti stau de o parte, iar ce saraci de alta parte. In centrul acestuia se afla conflictul principal al romanului, intre Ion si Vasile Baciu, declansat de dorinta lui Ion de a avea pamant, considerand ca o data cu acesta se va bucura nu numai de bunastare, ci si de respect din partea celorlalti. Exista si un conflict secundar manifestat la personajul principal, in sufletul caruia se o sa lupta intre patima pamantului si patima iubirii.
              In opinia mea, tema romanului este reprezentata de drama familiei taranesti lipsita de pamant. Romanul este o adevarata monografie a satului transilvanean de la inceputul secolului al XX-lea ilustrand conflictul generat de lupta pentru pamant intr-o lume in care statutul social al individului este dat de averea pe care o are.