Morometii - Marin Preda -viziunea despre lume-

                

               Realismul este un curent literar aparut ca o reactie impotriva romantismului si promoveaza redarea cat mai exacta a realitatii prin intermediul unor detalii numeroase, prin stabilirea clara a timpului si spatiului in care se petrece actiunea, prin transformarea personajelor in tipologii si prin preferinta pentru tema familiei.
              Opera literara "Morometii" de Marin Preda este un roman realist si social. Opera se incadreaza in curentul realist prin redarea obiectiva a faptelor de catre un narator obiectiv, omniscient si omniprezent, prin crearea unei tipologii determinate istoric si social, aspectul social al prezentarii vietii rurarele interbelice si prin structura circulara a primului volum.

              Romanul aduce in prim plan destramarea unei familii de tarani din satul Silistea Gumesti. Aceasta tema se impleteste cu altele care nuanteaza fresca vietii rurale de dinaintea si de dupa cel de-al doilea razboi mondial. Titlul "Morometii" plaseaza tema familiei in centrul romanului, insa evolutia si criza familiei sunt simbolice pentru transformarile din satul romanesc al vremii, astfel ca romanul unei familii este si un roman al deruralizarii satului. O alta tema este criza comunicarii, absenta unei comunicari reale intre Ilie Moromete si familia sa. Tema timpului viclean, nerabdator, relatia individ-istorie nuanteaza tema sociala.

               Conceptia lui Marin Preda este aceea ca autorul realist trebuie sa realizeze o opera care sa nu vorbeasca despre ea insasi, ci despre om.

               Un prim episod ilustrativ pentru tema si viziunea despre lume este cel in care se prezinta cina familiei Moromete din tinda casei Morometilor in jurul mesei joase, neschimbate de ceva vreme, desi familia se marise dupa a doua casatorie a lui Ilie. Scena surprinde un moment din existenta familiei traditionale, condusa de un tata autoritar. Asezarea membrilor familiei la masa dezvaluie adevaratele relatii dintre ei. Copiii din cea de-a doua casatorie stau in jurul mamelor lor, pe cand cei trei fii din prima casatorie stau langa usa de la intrare, gata oricand parca sa plece, semn de instrainare de noua familie si al revoltei impotriva autoritatii paterne. Stand pe locul cel mai inalt, Ilie ii domina pe toti, fiind cel care incearca sa tina familia unita.

    O a doua scena semnificativa este taierea salcamului. Simbolizand lumea veche, caderea salcamului nu numai ca declanseaza revolta lumii inconjuratoare, fiind acompaniata de plansetele femeilor din cimitirul apropiat, dar anunta si decaderea lui Moromete din viata tihnita si patriarhala. Taierea salcamului inseamna descifrarea aceste lumi, declansand instaurarea treptata a haosului in existenta rurala.

    Titlul este reprezentat de un substantiv propriu articulat care trimite la ideea de familie. Insa, lecturand romanul, titlul isi dezvaluie valoarea de antifraza. Morometii nu sunt altceva decat un grup de persoane care stau laolalta sustinuti parca artificial de legatura de sange.
                Romanul aduce in prim plan destramarea unei familii de tarani din satul Silistea Gumesti. Aceasta tema se impleteste cu altele care nuanteaza fresca vietii sociale de dinaintea si de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Titlul "Morometii" aseaza tema familiei in centrul romanului, insa evolutia si criza familiei sunt simbolice pentru transformarile din satul romanesc al vremii, astfel ca romanul unei familii este si un roman al deruralizarii satului. O alta tema este criza comunicarii, absenta unei comunicari reale intre Ilie Moromete si familia sa. Tema timpului viclean, nerabdator, relatia dintre individ si istorie nuanteaza tema sociala.
               Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete. Primul este dezacordul dintre Ilie Moromete si cei trei fii din prima casatorie, Paraschiv, Nila si Achim, izvorat dintr-o modalitate diferita de a intelege lumea. Cei trei fii isi dispretuiesc tatal deoarece nu stie sa transforme in bani produsul economiei rurale, precum Tudor Balosu, care se adapteaza mai usor noilor realtii capitaliste. Cel de-al doilea conflict izbucneste intre Ilie Moromete si Catrina, sotia sa. Ilie vanduse in timpul secetei un pogon din lotul sotiei, promitandu-i in schimb trecerea case pe numele ei. De teama fiilor cei mari, care isi urau mama vitrega, Ilie amana indeplinirea promisiunii. Al treilea conflict este cel dinte Ilie Moromete si sora sa, Guica, care si-ar fi dorit ca fratele vaduv sa nu se mai casatoreasca pentru a doua oara. In felul acesta, Guica ar fi avut grija de gospodarie si de cresterea copiilor pentru a nu ramane singura la batranete. Faptul ca Ilie se recasatoreste si isi construieste o casa departe de locuinta ei, ii aprinde Guicai o ura impotriva lui pe care o va transmite celor trei fii mai mari. Guica are un impact negativ asupra nepotilor si va contribui la destramarea familiei. Un conflict secundar este cel dintre Ilie Moromete si Niculae, fiul cel mic. Baiatul isi doreste cu ardoare sa mearga la scoala, insa Ilie, care trebuie sa plateasca taxele, il ironizeaza si ii spune ca scoala nu aduce niciun beneficiu. Pentru a-si indeplini dorinta de a studia, baiatul se desprinde treptat de familie.
              Perspectiva narativa obiectiva a naratorului se completeaza prin  cea a reflectorilor( Ilie Moromete in primul volum si Niculae in cel de-al doilea volum) si a informatorilor care aduc informatii suplimentare despre ceea ce se petrece dincolo de prim-planul actiunii.

  In opinia mea, tema fundamentala a romanului este cea rurala, surprinzand existenta satului romanesc din Campia Dunarii intr-un moment de destramare a civilizatiei traditionale romanesti, semnificativ fiind delul in care se produce acest process in familia Morometilor. Aceasta tema este completata de cea a relatiei omului cu timpul, cu istoria, satul fiind surprins in momentul schimbarii randuiri sociale. Paternitatea, iubirea si moartea completeaza aria tematica a romanului.